O reformă în domeniul social este mai mult decât necesară în România, activitățile și serviciile oferite de stat, ong-uri, biserică și entități comerciale trebuind aliniate la situațiile reale și la nevoile acute ale beneficiarilor. Această reformă mai presupune crearea unor instrumente de implementare și control a standardelor, adică a unui audit pentru acest domeniu sensibil.
Specialiștii în domeniu care au scris despre problemele sistemului au subliniate toate aceste chestiuni, dar schimbările vin încet, politicile sociale fiind în curs de elaborare și trebuind să parcurgă un anevois traseu spre aprobare.
Vasile Iuga într-o analiză publicată în Revista Sinteza sub titlul “Statul bunăstării sociale încotro?” a arătat că „statul ar trebui să susţină creşterea gradului de participare pe piaţa muncii, atât prin încurajarea inserţiei profesionale, a educaţiei şi formării continue şi a recalificării, dar şi prin creşterea vârstei minime de pensionare, în acord cu majorarea speranţei de viaţă”. Statul poate încuraja participarea pensionarilor la viaţa activă, stimulând fiscal companiile care creează astfel de locuri de muncă pentru vârstnici.
În aceeași analiză se arată că ar trebui regândită schema de beneficii sociale, echilibrând nivelul beneficiilor cu cel al contribuţiilor, şi încurajată încurajată implicarea sectorului privat în finanţarea sistemului de asigurări sociale, prin intermediul pensiilor şi asigurărilor medicale private, pentru a uşura povara financiară pe bugetul public.
În Programul Național de Reformă 2019 s-a făcut referire la situația socială tot mai deterioarată a românilor.Chiar dacă în anul 2017, numărul persoanelor aflate în risc de sărăcie sau excluziune socială a înregistrat o scădere notabilă la 7.040 mii persoane față de 9.115 mii persoane în anul 2008, adică o reducere cu 2.074 mii persoane, presiunea pe bugetul asigurărilor sociale continuă să fie în creștere. Oficialii statului ai trasat câteva direcții de acțiune:
îmbunătățirea calității vieții și integrarea socio-economică a populației din comunitățile
marginalizate din mediul urban
creșterea calității vieții populației din mediul rural
creșterea calității și a gradului de acoperire a serviciilor sociale
reducerea sărăciei în rândul celor mai defavorizate persoane
reforma sistemului de sănătate
Pentru aceasta este nevoie însă de modificarea cadrului legislativ, iar această modificare presupune o modernizare a actelor normative prin includerea de noi tipuri de servicii și standarde.
